CLUJ-NAPOCA, 17 februarie 2025: Bugetul României pentru acest an, adoptat recent de Parlamentul României, a fost construit astfel încât să susțină repoziționarea statului pe o traiectorie către restabilirea echilibrului bugetar, după deficitele majore înregistrate în ultimii ani, apreciază analiștii Romanian Economic Monitor (RoEM), proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca. Acest obiectiv național poate fi atins însă doar printr-o guvernare economică responsabilă care să ia în calcul depășirea a două obstacole importante: instabilitatea politică internă și presiunile economice semnificative, atât din partea Europei, cât și a Statelor Unite, în contextul global actual.
„În bugetul pentru acest an, au fost luate în calcul cifre de referință realiste care pot fi puse însă în pericol de evenimente neprevăzute în economia globală și locală. Mai exact, bugetul se bazează pe o creștere economică de 2,5% – mai mare decât cea de anul trecut – și o inflație anuală de 4,4%, mai moderată față de anul precedent. Astfel, guvernul a proiectat o creștere a veniturilor de 2,3% din PIB, respectiv o majorare a cheltuielilor cu doar 0,7% din PIB, rezultând un deficit bugetar de 7% la finalul anului 2025. Acest deficit bugetar țintit ar reprezenta a scădere semnificativă de la deficitul de peste 8,6% al anului 2024, semnalând în același timp angajamentul guvernului de a readuce bugetul statului pe o traiectorie sustenabilă pe termen lung”, explică Levente Szász, prorector al UBB Cluj-Napoca, coordonatorul echipei RoEM.
În 2023, la fel ca și în anii precedenți, atât veniturile, cât și cheltuielile bugetare ale României (ca procentaj din PIB) s-au situat mult sub media Uniunii Europene, însă situația s-a schimbat complet în 2024. Dacă în 2023, cheltuielile bugetare ale României au fost cu 8,7% sub media UE, iar veniturile bugetare cu 11,8% sub media europeană, anul trecut, acest decalaj s-a accentuat și mai mult din cauza creșterii cheltuielilor guvernamentale din România, pe când veniturile au avut doar o creștere marginală. În consecință, România a încheiat 2024 cu un deficit bugetar de aproximativ 8,6% din PIB, semnificativ mai mare decât în anul precedent, când a fost de 6,6%. Analiștii RoEM precizează însă că datele privind veniturile și cheltuielile luate în calcul pentru 2023 au fost conform metodologiei Eurostat, în timp ce pentru datele din 2024 și 2025 au folosit metodologia Ministerului Finanțelor, între cele două putând exista diferențe minore.
Pentru reducerea decalajului față de statele membre ale UE, precum și pentru a începe drumul anevoios către restabilirea echilibrului bugetar, prin atingerea țintei de deficit bugetar de 7% din PIB la finalul anului 2025, guvernul României prognozează o creștere semnificativă a veniturilor (de la 32,6% la 34,9% din PIB) și doar o creștere marginală a cheltuielilor statului (de la 41,2% la 41,9%).
„Veniturile bugetare ar urma să crească în principal pe fondul unei mai bune absorbții a fondurilor europene prin PNRR, respectiv al creșterii veniturilor fiscale, în principal, din taxe și impozite, fără însă a majora brusc cotele acestora. Pe de altă parte, principala pârghie planificată pentru a ține sub control creșterea cheltuielilor bugetare ca procentaj din PIB o reprezintă reducerea cheltuielilor statului pentru bunuri și servicii, respectiv investiții din resurse proprii. Salariile și pensiile sunt însă promise a fi menținute la nivelul anului 2024. Probabil cea mai importantă schimbare se referă la investițiile realizate cu ajutorul fondurilor UE care ar urma să crească semnificativ. Această creștere nu numai că ar putea compensa scăderea investițiilor realizate din resurse proprii ale guvernului, dar per total ar dinamiza în mod semnificativ investițiile realizate, mult peste nivelul anului trecut, oferind astfel un sprijin substanțial creșterii economice a țării”, explică Levente Szász.
Analiștii RoEM evidențiază că un aspect important și poate puțin conștientizat este faptul că veniturile statului român, respectiv nivelul taxelor și impozitelor colectate ca procentaj din PIB, s-au situat în ultimele două decenii cu mult sub media UE. Datele analizate de echipa RoEM arată că impozitele implicite pe consum (ponderea impozitelor și taxelor de consum, inclusiv TVA, din consumul total al unei economii naționale) au fost constant printre cele mai scăzute dintre statele membre ale UE. De asemenea, impozitele implicite pe veniturile salariale (ponderea impozitelor salariale reținute din totalul salariilor brute la nivelul economiei naționale) au fost permanent cu aproximativ 5 puncte procentuale sub media UE, acest decalaj fiind însă semnificativ redus la începutul acestui an, odată cu eliminarea facilităților fiscale ale angajaților din IT și din alte sectoare incluse în „ordonanța trenuleț”. Impozitele companiilor cu cele mai mari venituri s-au aflat, de asemenea, în ultimele două decenii, cu peste 5 puncte procentuale sub media UE.
Toate aceste date arată că există mult spațiu de îmbunătățire la partea de creștere, respectiv eficientizare a colectării veniturilor bugetare în România, spun cercetătorii RoEM. Pentru comparație, veniturile bugetare medii în țările UE au avut o pondere de aproximativ 45% din PIB, în ultimii 20 de ani, pe când același indicator în cazul României a oscilat în intervalul de 30-35%. Începând din 2016, doar Irlanda și Malta au avut venituri bugetare mai scăzute decât România, fiind vorba însă de două contexte economice particulare.
„Problema veniturilor scăzute ale statului nu este cauzată doar de impozitele relativ mai scăzute față de țările UE, ci și de nivelul scăzut al eficienței colectării acestor taxe și impozite. Îmbunătățirea ratei de colectare ar putea reprezenta o metodă eficientă pentru a reduce deficitul bugetar, așa cum am arătat și într-un studiu din 2023. Dar pentru reducerea semnificativă a echilibrului bugetar și pentru restabilirea echilibrului economico-financiar al țării, trebuie luate măsuri suplimentare de corecție și în anii următori, care vor ținti cel mai probabil atât creșterea veniturilor bugetare, cât și ținerea sub control a cheltuielilor. Mai mult, oferirea unor servicii publice de calitate pe termen lung (ceea care ar însemna implicit o creștere a cheltuielilor bugetare) este imposibilă fără o creștere a veniturilor bugetare, adică o reducere a decalajului veniturilor bugetare din PIB față de media UE”, explică Béla-Gergely Rácz, prodecan UBB FSEGA, membru al echipei RoEM.
Astfel, concluzionează analiștii RoEM, în condițiile în care economia care încearcă să reducă cel mai mare deficit bugetar al UE se confruntă nu doar cu o instabilitate politică internă, ci și cu presiuni economice externe semnificative prin prisma riscurilor economice și geopolitice globale, este absolut esențială o guvernare economică responsabilă, fiind poate ultima ocazie reală a României de a restabili echilibrul economic și financiar.
Despre Romanian Economic Monitor:
Romanian Economic Monitor este un proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrulUniversității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, prin care cei șase cercetători ai universității implicați în acest demers științific publică o serie de date economice în forma unor infografice interactive, menite să arate o imagine comprehensivă, actualizată în timp real, a situației economice din România. Scopul proiectului este informarea clară și precisă a românilor în privința evoluției economiei, bazată pe surse de date credibile și verificate, dar și oferirea unui sprijin real factorilor decizionali din politica și economia românească, prin realizarea și actualizarea frecventă a analizei situației economice, și oferirea unui punct de pornire pentru realizarea unor scenarii de previziune, care să ajute funcționarea eficientă a economiei.
Despre FSEGA:
Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) este cea mai mare facultate din țară și una dintre cele mai puternice școli românești în zona economie și afaceri, oferind servicii ştiinţifice și educaționale prin programe de licență, masterat, doctorat, executive education, respectiv prin programe de cercetare avansată, consultanță şi dezvoltare sustenabilă. Aproape 9.000 de studenți nivel licență, masteranzi şi doctoranzi beneficiază de oferta educaţională, didactică şi instituţională a celor 386 de cadre didactice titulare și asociate, atât în Cluj-Napoca, cât şi în cadrul extensiilor de la Reșița, Sfântu Gheorghe şi Sighetul Marmaţiei. Începând din 30 iunie 2021, UBB, prin intermediul FSEGA, a devenit membru permanent cu drepturi depline al European Foundation for Management Development (EFMD), fiind singura instituție de învățământ superior din România cu acest statut. EFMD administrează sistemul EFMD Quality Improvement System (EQUIS), unul dintre cele mai importante mecanisme de asigurare și certificare a calității, respectiv de acreditare la nivel internațional a instituțiilor de învățământ superior în domeniile administrării afacerilor și managementului.