Industria IT traversează una dintre cele mai profunde transformări din ultimele decenii. După un o lungă perioadă de creștere susținută, alimentată de cerere constantă și expansiune rapidă, piața IT intră într-o fază în care presiunile economice, schimbările structurale și adoptarea accelerată a inteligenței artificiale rescriu regulile jocului. Modelele operaționale care au funcționat până ieri sunt puse sub semnul întrebării, iar eficiența, productivitatea și valoarea economică reală, devin criterii decisive pentru supraviețuire și competitivitate.
În acest context, discutăm cu Ovidiu Ghiman, CEO Metaminds, despre noua realitate a industriei IT, despre ce înseamnă maturitatea organizațională într-o piață mult mai exigentă și ce trebuie să înțeleagă atât liderii, cât și profesioniștii din domeniu pentru a rămâne relevanți în următorii ani.
1. Anul 2026 va fi un prag critic pentru industria IT? Ce se întâmplă cu adevărat în piață acum?
Ovidiu Ghiman: 2026 va fi marcat de realități economice și tehnologice care vor determina schimbări majore în industrie. Este momentul în care mai multe evenimente din piață se suprapun: finalul unor modele investiționale, impactul accelerat al inteligenței artificiale și o presiune macroeconomică majoră, determinată de instabilitate economică și politică.
Asistăm la trecerea AI-ului de la faza de experiment, la cea de infrastructură operațională, integrată în procese critice de business. În paralel, costul capitalului a crescut, presiunea fiscală și salarială este tot mai mare, iar bugetele IT sunt supuse unei reevaluări riguroase. Astfel, investitorii cresc presiunea pentru profitabilitate sustenabilă, construită pe eficiență operațională, valoare livrată și modele de business solide.
În acest context, companiile care continuă să opereze pe modele care implică structuri de cost rigide și structuri organizaționale concepute pentru perioada 2015–2023 riscă să devină rapid neprofitabile. Vorbim despre un orizont de 12–18 luni în care ajustările graduale sau tactice nu mai sunt suficiente. Asadar, 2026 marchează punctul în care este necesară o schimbare structurală profundă. Fără această transformare, pentru multe organizații, ieșirea din piață nu va mai fi o ipoteză, ci o consecință inevitabilă.
2. Care sunt cele mai mari diferențe dintre IT-ul din perioada 2015-2023 și IT-ul influențat de AI, privite din interiorul companiilor?
Ovidiu Ghiman: Au fost ani de creștere accelerată în care IT-ul a fost tratat ca un motor de scalare rapidă: bugete în creștere, recrutare agresivă, proiecte pornite cu accent pe viteză și inovație, nu neapărat cu focus pe eficiență, rentabilitate sau impact imediat în business.
Astăzi, IT-ul este judecat după impactul direct în business. Fiecare investiție trebuie să genereze valoare măsurabilă, fiecare echipă este evaluată prin productivitate, iar fiecare tehnologie trebuie să contribuie clar la eficiență operațională sau la creșterea profitabilității. Aşadar, nu mai vorbim despre „cât de repede putem construi”, ci despre „de ce construim” și „ce randament obținem”.
La nivel global, această schimbare este alimentată de costul mai mare al capitalului, de maturizarea AI-ului și de presiunea investitorilor pentru rezultate concrete. La nivel național, tranziția este și mai abruptă: creșterea costurilor salariale, presiunea fiscală și competiția regională obligă companiile să renunțe la modelele bazate exclusiv pe volum și să se concentreze pe valoare și eficiență. În interiorul companiilor, asta se traduce prin structuri mai agile, cu mai puține niveluri de management, cu echipe mai bine calibrate și o cerere mare pentru competențe hibride – tehnice și de business.
Pe scurt, rolurile „de confort” dispar, iar performanța individuală și impactul devin criterii centrale. IT-ul de astăzi nu mai este despre creștere cu orice preț, este despre sustenabilitate, disciplină operațională și capacitatea de a livra valoare reală într-un mediu mult mai competitiv și mai exigent decât cel din perioada 2015-2023.
3. De ce a devenit discuția despre eficiență și productivitate atât de prezentă acum? Ce presiuni reale se suprapun?
Ovidiu Ghiman: Discuția despre eficiență și productivitate a devenit centrală pentru că industria IT a intrat într-o etapă de maturitate forțată, sub presiunea simultană a mai multor factori structurali. Mult timp, productivitatea a fost mult timp confundată cu activitatea intense, cum ar fi: câte ore lucrăm, câți oameni sunt pe proiect, etc. Acest context nu mai există.
În acest moment, suntem, mai mult ca oricând, interesați de valoarea economică generată raportată la costul total. Dacă nu poți demonstra clar ce valoare creezi per unitate de cost, nu mai ești competitiv, indiferent cât de încărcată este lista cu activități derulate. Iar AI-ul a rescris această ecuație. Poți avea echipe mici care generează valoare disproporționat de mare sau echipe mari care consumă resurse fără impact real.
În plus, costul capitalului este semnificativ mai mare, investițiile sunt selective, iar investitorii cer rezultate financiare clare și sustenabile. În același timp, inteligența artificială a trecut de la promisiune la realitate operațională, ceea ce ridică imediat așteptările privind productivitatea echipelor și eficiența proceselor. În acest context, eficiența nu mai este o opțiune de optimizare, ci o condiție de supraviețuire.
În interiorul companiilor, toate aceste presiuni se traduc într-o schimbare profundă de mentalitate. Fiecare rol, fiecare echipă și fiecare proiect sunt evaluate prin prisma valorii generate, iar productivitatea nu mai este definită prin volum sau efort, ci prin impact măsurabil în business.
Aşadar, eficiența și productivitatea sunt astăzi în centrul discuției pentru că industria IT este obligată să funcționeze cu aceleași standarde de rigoare economică ca orice alt sector care consumă intensiv capital. Iar companiile care nu fac această tranziție rapid și coerent vor fi primele afectate, pentru că, într-o piață în care tehnologia permite să faci mai mult cu mai puțin – în termeni de timp, resurse, şi investiții – organizațiile care nu adoptă inteligent acest mod de lucru vor fi rapid penalizate.
4. Cum schimbă AI-ul structura muncii în industria tech: ce tip de roluri sunt sub presiune și ce competențe devin critice?
Ovidiu Ghiman: Inteligența artificială nu schimbă doar modul în care lucrăm, ci rescrie structura muncii în industriile care se bazeaza intensiv pe tehnologie. Impactul nu este teoretic și nici gradual, ci profund accelerat, pentru că AI-ul este deja integrat în fluxuri reale de dezvoltare, operare și decizie.
Rolurile cele mai expuse sunt cele centrate pe execuție repetitivă, cu valoare adăugată limitată: dezvoltare de cod standardizat, testare manuală, suport tehnic de nivel inferior, activități de analiză de date descriptivă sau documentare operațională. Acolo unde munca poate fi formalizată, fragmentată și automatizată, AI-ul preia rapid o parte semnificativă din volum.
În schimb, devin critice competențele care combină expertiza tehnică cu înțelegerea in esență a businessului. Vorbim despre arhitectură de sisteme, design de produse digitale, integrarea AI-ului în procesele existente, guvernanța datelor, securitate și capacitatea de a lua decizii în contexte complexe. De asemenea, crește exponențial valoarea inginerilor capabili să orchestreze sisteme AI, nu doar să le consume.
La nivel global, această transformare este accelerată de presiunea pe productivitate și de cererea pentru rezultate rapide și măsurabile. În România, efectul este dublu: pe de o parte, AI-ul reduce avantajul competitiv bazat pe accesul la un volum mare de resurse, iar pe de altă parte creează o oportunitate reală pentru specialiștii cu competențe avansate. Nu dispare munca, ci se schimbă rapid criteriile de relevanță. Cum se va traduce asta? În interiorul companiilor, ierarhiile tradiționale se comprimă, echipele devin mai mici iar performanța individuală capătă o pondere mult mai mare.
În concluzie, AI-ul mută industria IT de la execuție la decizie, de la volum la valoare, iar cei care investesc acum în competențe critice și în recalibrarea rolurilor vor fi câștigătorii următorului val de transformare.
5. Upskilling-ul este tot mai des invocat ca soluție. Ce înseamnă astăzi, concret, upskilling relevant într-o companie de tehnologie?
Ovidiu Ghiman: Upskilling-ul este invocat frecvent, dar din păcate prea des este tratat în mod superficial, ca un program de pregătire generic. În realitate, astăzi, upskilling-ul relevant înseamnă o recalibrare strategică a competențelor, direct legată de modelul de business și de presiunile economice reale din piață.
Concret, upskilling-ul nu mai înseamnă acumularea de certificări sau cursuri izolate, ci capacitatea oamenilor de a livra mai multă plus valoare companiilor. În contextul maturizării AI-ului, asta presupune ca specialiștii să știe să lucreze cu tehnologii bazate pe AI în mod practic: să le integreze în procesele zilnice, să le supravegheze, să le valideze rezultatele și să le folosească pentru a crește productivitatea, nu doar pentru a experimenta.
La nivel global, companiile investesc în upskilling pentru a susține tranziția către echipe mai mici, mai eficiente și mai autonome. La nivel național, în România, presiunea este și mai accentuată: creșterea costurilor salariale obligă organizațiile să se concentreze pe creșterea valorii generate per angajat, nu pe extinderea numărului de angajați.
Astfel, upskilling-ul relevant înseamnă și dezvoltarea competențelor de business, nu doar a celor tehnice. Astăzi, capacitatea de a înțelege impactul economic al deciziilor tehnice, de a lucra cu date, de a prioritiza corect și de a comunica eficient cu stakeholderii, a devenit la fel de importantă ca expertiza tehnologică în sine. În acest context, upskilling-ul nu mai înseamnă acumularea de cunoștințe, ci transformarea oamenilor din simpli executanți în contributori strategici. Companiile și profesioniștii care tratează acest proces ca pe o inițiativă structurată, măsurabilă și aliniată la obiectivele de business vor rămâne relevanți; ceilalți vor constata rapid că trainingul, fără impact real, nu mai este suficient.
6. Unde vedeți cele mai mari decalaje între așteptările companiilor și pregătirea reală a oamenilor din piață?
Ovidiu Ghiman: Cel mai mare decalaj apare între așteptarea companiilor pentru impact imediat și pregătirea reală a unei părți semnificative din forța de muncă IT. După ani în care piața a fost orientată spre creștere cu orice preț, multe roluri au fost construite în jurul execuției și specializării limitate, nu al responsabilității end-to-end și al livrării de valoare măsurabilă.
Astăzi, companiile caută oameni care pot opera în contexte complexe, pot lua decizii informate și pot înțelege legătura directă dintre tehnologie și rezultate de business. În schimb, piața oferă încă prea mulți specialiști foarte buni pe livrabile punctuale, dar cu dificultăți în a integra mai multe procese de business (inclusiv AI-ul), a prioritiza corect sau a evalua impactul economic al muncii lor. Companiile au nevoie de specialiști care pot opera autonom, pot coordona inițiative și își pot asuma responsabilitatea în mod real.
Pe piața din România, problema este amplificată de un sistem de formare care pune accent pe tehnologie ca scop în sine, nu pe utilizarea ei în contexte reale de business. În esență, nu vorbim despre un deficit de talent, ci despre un deficit de relevanță, iar companiile care au ştiut sa anticipeze şi-au ajustat rapid așteptările către eficiență, valoare și impact.
7. Vorbiți des despre costuri. Ce provocări vedeți frecvent în managementul acestora?
Ovidiu Ghiman: În România, una dintre cele mai frecvente greșeli în managementul costurilor este faptul că ele sunt privite dintr-un unghi îngust și adesea doar reactiv. De multe ori, discuția se oprește la salariu, deși acesta reprezintă doar o parte din costul real. Taxele, infrastructura, beneficiile, efortul de coordonare și eficiența proceselor fac parte din același tablou și trebuie înțelese corect, atât de companii, cât și de angajați.
După o perioadă lungă de creștere accelerată, multe organizații au ajuns să aibă structuri de cost care nu mai reflectă fidel valoarea livrată. Nu este neapărat vorba despre decizii greșite, ci despre decizii luate într-un context de piață diferit. Astăzi însă, într-un mediu cu competitivitate ridicată și marje reduse, orice decizie de cost insuficient fundamentată poate afecta profitabilitatea unui proiect întreg.
O altă provocare este tendința de a ignora pierderile generate de ineficiență, de procese complicate sau de utilizarea incompletă a tehnologiei. În multe cazuri, problema nu este nivelul costurilor, ci randamentul obținut cu structura actuală de costuri.
Un management sănătos al costurilor presupune transparență, înțelegere și aliniere la valoarea de business. Companiile care reușesc să abordeze acest subiect cu luciditate și echilibru își construiesc reziliența pe termen lung, iar cele care evită aceste decizii vor constata rapid că opțiunile lor strategice se restrâng semnificativ.
8. Cum arată o organizație IT matură în această etapă, dincolo de tool-uri și tehnologii?
Ovidiu Ghiman: O organizație IT matură, în această etapă, nu se definește prin tool-uri sau stack-uri tehnologice, ci prin modul în care ia decizii și livrează valoare. Tehnologia a devenit accesibilă și relativ standardizată; diferența reală este dată de disciplină operațională, claritate strategică și valoarea capitalului uman.
Într-o organizație matură, IT-ul este profund integrat în business, nu funcționează ca un furnizor intern de servicii. Echipele înțeleg obiectivele economice, prioritizează pe baza impactului și își asumă responsabilitate end-to-end pentru rezultate, nu doar pentru livrabile tehnice. Structural, aceste organizații au ierarhii mai compacte, procese clare de decizie, guvernanță solidă a datelor și au integrat tehnologia (inclusiv AI-ul) în procesele de business. Organizațiile mature investesc selectiv, măsoară constant performanța și nu confundă activitatea cu progresul.
La nivelul culturii organizaționale, maturitatea se vede în asumarea responsabilității, în feedback-ul direct și în capacitatea de a renunța rapid la inițiative care nu generează impact sau plus valoare; în acest context, nu mai există atașament față de soluții sau roluri care și-au pierdut relevanța.
Aşadar, o organizație matură, în contextul actual, este una care poate face mai mult cu mai puțin, poate decide rapid și poate livra valoare predictibilă într-o piață mult mai exigentă, deoarece dincolo de tehnologie, maturitatea este o combinație de leadership, claritate și execuție disciplinată.
9. Ce ar trebui să facă concret un profesionist din IT în următoarele 6–12 luni?
Ovidiu Ghiman: Piața din România se află într-o etapă de recalibrare, cu presiuni crescute pe costuri, eficiență și valoare livrată, însă oportunitățile rămân reale pentru cei care sunt dispuși să se adapteze.
În primul rând, este esențial să investească în upskilling relevant, direct aplicabil. Asta înseamnă să folosească tehnologia disponibilă în mod practic, zi de zi, ca instrument de creștere a productivității și a calității muncii, nu doar ca subiect de interes teoretic. Capacitatea de a lucra eficient cu aceste tehnologii devine rapid un criteriu de diferențiere.
În al doilea rând, profesioniștii trebuie să își înțeleagă mai bine impactul economic: cum contribuie munca lor la generarea de valoare adaugată, la creșterea eficienței, la reducerea timpului de livrare și la îmbunătățirea rezultatelor de business. În contextul actual, valoarea nu mai este definită de volumul de muncă, ci de rezultatele concrete generate.
Nu în ultimul rând, este momentul unei tranziții clare de la simpla executare a sarcinilor la asumarea deciziilor și a responsabilității. Următoarele luni nu sunt despre perfecțiune, ci despre relevanță.
10. Ce ar trebui să înțeleagă atât liderii, cât și profesioniștii din IT despre următorii ani, pentru a rămâne relevanți?
Ovidiu Ghiman: Următorii ani vor fi definiți de o schimbare de paradigmă: de la creștere bazată pe volum, la relevanță bazată pe valoare. Atât liderii, cât și profesioniștii din IT trebuie să înțeleagă că regulile care au funcționat în ultimul deceniu nu mai sunt valabile.
Pentru lideri, lecția principală este că trebuie să crească semnificativ nivelul la care tehnologia este utilizată pentru a genera impact concret în business. Deciziile legate de oameni, investiții și arhitecturi de sisteme trebuie luate cu o înțelegere clară a impactului economic. Leadership-ul eficient în IT va însemna curajul de a face alegeri dificile, de a simplifica organizațiile și de a investi selectiv în competențe care cresc productivitatea reală, nu doar complexitatea.
Pentru profesioniștii din IT, mesajul este la fel de direct: specializarea fragmentată și execuția repetitivă nu mai oferă siguranță pe termen lung. Relevanța va fi dată de capacitatea de a înțelege contextul de business, de a lucra eficient cu tehnologiile disponibile (inclusiv cu AI-ul) și de a livra rezultate măsurabile. În plus, aş adauga faptul că senioritatea nu va mai fi definită de ani de experiență, ci de nivelul de responsabilitate și impact.
Aşadar, relevanța în următorii ani va aparține celor care pot îmbina tehnologia cu gândirea critică de business, viteza cu disciplina și inovația cu eficiența. Cei care rămân ancorați în modelele care au avut succes în trecut vor descoperi rapid că piața nu mai oferă perioade de grație prea lungi.
Interviu realizat cu Ovidiu Ghiman, CEO Metaminds (companie ce livreaza solutii de tehnologie pentru servicii digitale), despre productivitate, impactul AI și supraviețuirea economică a industriei IT.