Teodora Elena Preoteasa, Director Administrarea Fondurilor Europene, Banca de Investiții și Dezvoltare
Competiția globală pentru tehnologie, capital și capacitate de producție obligă Europa să își regândească modelul de investiții. Așa că, prea bine cunoscuta întrebare “cât reușim să absorbim din fonduri europene?” devine astăzi mai dificilă: “ce va putea produce Europa și cât de mult din această nouă capacitate poate fi construită în România?”.
Este o schimbare care se vede deja în modul în care Uniunea Europeană își gândește finanțarea. Platforma STEP – Strategic Technologies for Europe Platform – direcționează resurse către tehnologiile considerate critice pentru competitivitatea și autonomia economică a Europei: digital și deep-tech, tehnologii curate și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, biotehnologii și, mai recent, tehnologii de apărare. O tehnologie este considerată strategică nu doar pentru că poartă o anumită etichetă, dar pentru că are potențial economic relevant, este inovatoare sau contribuie la reducerea dependențelor strategice ale Uniunii.
În numai doi ani, aproape 30 de miliarde de euro din finanțări europene au fost deja mobilizate sub umbrela STEP. Iar direcția nu este una conjuncturală. Propunerea Comisiei Europene pentru bugetul 2028–2034 pune competitivitatea, tehnologiile strategice și mobilizarea capitalului privat în centrul viitoarei arhitecturi financiare europene, inclusiv prin viitorul European Competitiveness Fund.
Din această perspectivă, STEP este mai mult decât o nouă linie de finanțare. Este, într-o anumită măsură, o avanpremieră a modului în care Europa va finanța dezvoltarea în următorul deceniu.
Iar pentru noi, pentru România, această schimbare creează o oportunitate aparte.
Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați, Prahova și Mureș sunt cunoscute astăzi mai ales drept județe ale tranziției. Cred că putem începe să le privim și altfel: drept potențiale teritorii ale noii economii industriale.
Tranziția devine cu adevărat justă atunci când în locul activităților economice care se restrâng apar unele noi, competitive și capabile să reziste pe piață pe termen lung. De aceea, adevărata miză nu este doar compensarea costurilor transformării economice. Este crearea de noi capacități de producție, noi competențe și noi lanțuri de valoare.
Exact aici intervine Fondul de Participare pentru Tranziție Justă, administrat de Banca de Investiții și Dezvoltare în parteneriat cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Schema de ajutor de stat aflată în prezent în consultare publică prevede un instrument financiar de aproximativ 260 milioane de euro, rezultat din combinarea resurselor publice ale Fondului pentru Tranziție Justă cu contribuția privată a intermediarilor financiari. Este un mecanism destinat atât IMM-urilor, cât și întreprinderilor mari care dezvoltă investiții eligibile STEP în cele șase județe.
Dar poate mai important decât dimensiunea fondului este felul în care sunt folosiți banii.
Nu vorbim despre un grant clasic și nici despre un credit comercial obișnuit. Vorbim despre finanțare mixtă: resurse publice și capital bancar care lucrează împreună. În arhitectura instrumentului, 70% din finanțare beneficiază de costuri zero, iar componenta publică poate fi redusă, la finalizarea în condițiile stabilite a investiției, printr-un grant de tip capital rebate. Cu alte cuvinte, sprijinul public reduce substanțial costul investiției, dar proiectul rămâne construit pe logica unei investiții bancabile, capabile să genereze valoare economică.
Cred că aici se află una dintre cele mai importante evoluții ale finanțărilor europene.
Trecem de la finanțarea cheltuielii la finanțarea investiției
Banii publici nu mai au doar rolul de a acoperi o parte din costul unui proiect. Ei pot fi utilizați pentru a face posibilă o investiție pe care piața, singură, ar finanța-o mai greu, mai scump sau într-un volum insuficient. Iar capitalul public devine catalizator pentru capitalul privat. Aceasta este, de altfel, una dintre funcțiile fundamentale ale unei bănci de dezvoltare.
Ce poate însemna concret o investiție STEP?
Poate însemna o nouă tehnologie de producție, inteligență artificială sau robotică integrată într-un proces industrial, componente pentru infrastructuri digitale, tehnologii de securitate cibernetică, soluții de stocare a energiei, tehnologii pentru reciclare și utilizarea eficientă a resurselor, biotehnologii, produse și procese medicale avansate sau tehnologii cu aplicații în domeniul apărării. Domeniul este mai larg decât ar putea sugera la prima vedere sintagma „tehnologie strategică”.
Iar dimensiunea finanțărilor arată că discutăm despre investiții productive reale. În parametrii actuali ai instrumentului, finanțarea poate varia între 300.000 și 10 milioane de euro pentru un IMM, respectiv între 1,5 și 50 de milioane de euro pentru o întreprindere mare, cu maturități care pot ajunge până la 12 ani.
De aceea, mesajul meu pentru companii este simplu: nu așteptați deschiderea finanțării pentru a începe să vă gândiți dacă aveți un proiect STEP.
Un proiect industrial serios nu începe în ziua în care se deschide un apel. Începe mai devreme: cu tehnologia, piața, amplasamentul, furnizorii, investiția, sursele de finanțare și un plan de afaceri credibil. Iar pentru companiile care au deja în vedere extinderea unei capacități de producție, introducerea unei tehnologii noi sau o investiție într-unul dintre domeniile strategice europene, acesta este momentul în care merită să își pună întrebarea dacă proiectul lor poate intra în această logică.
La BID ne dorim ca dialogul cu piața să înceapă înaintea finanțării. Pentru că succesul acestui instrument nu se va măsura în valoarea sumelor alocate, ci în calitatea investițiilor pe care reușim să le punem în mișcare.
Peste câțiva ani, ar trebui să putem privi către cele șase județe și să vedem nu doar teritorii care au trecut printr-o tranziție, ci fabrici noi, companii care au crescut, tehnologii produse în România și locuri de muncă asociate unei economii mai competitive.
Europa a început deja competiția pentru locul în care vor fi dezvoltate și produse tehnologiile sale strategice. Miza României nu este să cheltuiască 260 de milioane de euro. Miza este ce vom putea produce în România datorită lor.