Autor: Daliana Popa, Counsel
Află ce este fenomenul de „workslop”, cum afectează productivitatea și cultura organizațională și ce măsuri pot lua companiile pentru a încuraja utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale.
Piața muncii continuă să se alinieze rapid la schimbările tehnologice, iar implementarea Inteligenței Artificiale (,,AI”) în companii a încetat de mult să mai fie un simplu trend — a devenit o necesitate strategică.
Organizațiile agile și orientate către viitor au adoptat AI cu scopul de a crește productivitatea salariaților, de a stimula creativitatea și de a eficientiza fluxurile de lucru prin preluarea sarcinilor repetitive. Cu toate acestea, odată cu adoptarea timpurie a noilor tehnologii au apărut și provocări neașteptate. Una dintre cele mai vizibile și dăunătoare este fenomenul de workslop.
1. Ce este workslop-ul și ce impact are în organizații?
Workslop-ul reprezintă conținutul de calitate scăzută generat de AI (rapoarte, e-mailuri, prezentări) care pare rafinat și bine structurat la o primă vedere, dar căruia îi lipsește substanța, acuratețea sau valoarea practică. În termeni simpli, este clasica „formă fără fond”.
Livrarea rezultatelor generate de AI fără discernământ, fără o verificare critică și fără un input uman real generează efecte de lanț negative:
Workslop-ul se traduce în efecte negative asupra productivității – În loc să economisească timp, livrarea unui material nerevizuit sau revizuit necorespunzător de către cel care l-a generat dublează sau triplează munca colegilor sau a managerilor. Aceștia sunt nevoiți să aloce resurse suplimentare pentru a descifra, corecta sau chiar reface de la zero documentul.
Impactul financiar generat de acest fenomen este unul considerabil – Generarea de workslop înseamnă o alocare ineficientă a resurselor plătite. Un task care trebuia rezolvat de o singură persoană prin intervenție umană constructivă ajunge să consume ore de lucru din partea mai multor persoane și uneori, departamente. Un studiu recent arata ca costul lunar pentru incidentele de workslop create de un salariat este de 186 de dolari pe lună și un costul anual, 9 milioane de dolari pentru o companie cu 10.000 de salariați.[1]
Starea de bine la locul de muncă este alterată – Rezultatele investiției în strategia de wellbeing poate fi ameliorată de fenomenul de workslop, care distruge coeziunea echipelor. La început iluzia existenței unui conținut calitativ creează confuzie celui care îl parcurge. În timp, propagarea fenomenului de workslop generează frustrare profundă în rândul angajaților care primesc livrabile neconforme. Astfel, 32% din salariații care s-au confruntat cu astfel de comportamente din parte colegilor au declarat că nu ar mai vrea sa lucreze cu persoana care le-a furnizat un astfel de rezultat.[2]
2. Combaterea fenomenului de Workslop
Cum pot managementul și departamentul de HR să mențină beneficiile AI fără a sacrifica calitatea muncii? Pot adresaaborda proactiv acest fenomen în cadrul organizației printr-o strategie simplă, în 3 pași:
Pasul 1: Conștientizare și educație – Build Awareness
Adoptarea unor proceduri clare privind utilizarea AI și importanța inputului uman este primul pas în combaterea workslop-ului. Cu toate acestea, simpla publicare a unei politici pe intranet nu este suficientă, fiind necesare:
- Organizarea cu regularitate de workshopuri, traininguri și sesiuni de discuții deschise pentru ca angajații să înțeleagă riscurile livrării de conținut nefiltrat.
- Crearea unui plan clar pentru gestionarea situațiilor de workslop (cum recunoști problema, cum oferi feedback constructiv și cui te adresezi).
- Încurajarea comunicării deschiseînainte ca frustrarea și burnout-ul să afecteze cultura organizațională.
Pasul 2: Responsabilizare – Raise Accountability
Tehnologia trebuie să amplifice gândirea umană, nu să o înlocuiască. Integrat corect, AI devine un asistent, nu un substitut al rațiunii, gândirea critică și asumarea fiind esențiale în utilizarea inteligenței artificiale.
Stabilirea unor KPI bazați pe eficiență și calitate (care au impact direct asupra bonusului de performanță) pot conduce la creșterea gradului de responsabilizare în ce privește calitatea livrabilelor. Astfel, reevaluarea indicatorilor de performanță (KPI) aplicând regula SMART și monitorizarea periodică a modul în care este utilizat AI-ul în realizarea sarcinilor va crește nivelul de implicare.
Pasul 3: Reglementare și măsuri disciplinare – Take Action
Descurajarea comportamentelor repetitive de tip workslop trebuie sprijinită și de un cadru intern bine-definit.
În acest scop, actualizarea Regulamentului Intern și a politicilor și procedurilor interne este esențială prin clarificarea principiilor de utilizare a inteligenței artificiale, a regulilor de lucru, precum și pentru reglementarea comportamentelor legate de folosirea AI care constituie abateri disciplinare.
Concluzie
Inteligența Artificială rămâne un punct central în transformarea organizațională. Cu toate acestea, tehnologia este doar un amplificator: cultivarea gândirii critice, responsabilitatea individuală și crearea unui cadru clar de lucru sunt elementele care fac diferența. Prin măsuri active de combatere a fenomenului de workslop, implementarea AI în companie își va atinge scopul: de a crește productivitatea, fără a compromite calitatea și cultura organizațională.
*****
Despre Suciu Partners
Suciu Partners este o firmă de avocatură românească de top, construita pe o bază de excelența juridică, conștiință comercială și un angajament neclintit față de succesul clienților. Funcționând ca o firmă de avocatură comercială cu servicii complete de peste 10 ani, Suciu Partners oferă consultanță corporațiilor locale și internaționale, fondurilor de capital privat și investitorilor instituționali cu privire la cele mai complexe chestiuni tranzacționale, de reglementare și contencioase din România și din regiunea mai largă a Europei de Est și Centrală
[1] https://www.betterup.com/workslop
[2] https://hbr.org/2025/09/ai-generated-workslop-is-destroying-productivity