Companiile din Vestul și Centrul țării introduc abonamente medicale corporate mult mai devreme și mai des decât cele din Sud sau Moldova, iar diferența ține de structura economică a fiecărei regiuni, spune Ioana Moldovan, Corporate Sales Manager și SanoPass Director în cadrul MedLife, unde coordonează relația cu companii client din toată țara pe zona de abonamente medicale corporate.
Cine oferă aceste beneficii, și cine nu
Diferența are mai multe cauze. Ea leagă adopția beneficiilor medicale de trei lucruri: profilul angajatorilor din fiecare regiune, presiunea de pe piața locală a muncii și nivelul de educație despre sănătate al angajaților.
„Abonamentele medicale corporate sunt oferite, în general, de multinaționale, de companii din IT și outsourcing și de industriile cu forță de muncă calificată. Aceste companii sunt concentrate în Cluj, Timișoara, Brașov, Sibiu și Oradea. Dacă lăsăm deoparte Bucureștiul, Sudul și Moldova au o structură economică orientată spre agricultură, industrie ușoară și IMM-uri locale, domenii care oferă mai rar beneficii extrasalariale”, explică Ioana Moldovan.
Puterea financiară a companiilor rămâne factorul dominant, spune ea. „Vestul și Centrul Transilvaniei au cel mai mare PIB per capita din țară după București. Într-o piață a muncii mai competitivă, angajatorii utilizează beneficiile extrasalariale, cu precădere abonamentul de servicii medicale, ca instrument de atragere a personalului și pentru retenția acestuia. În regiuni cu o piață a muncii mai puțin competitivă, presiunea pe astfel de beneficii este mai mică.”
Angajații din orașele mai dezvoltate au avut acces mai des la modele practicate în afara țării și au ajuns să înțeleagă rolul prevenției mai devreme decât colegii lor din regiuni mai izolate economic, adaugă Ioana Moldovan. Cifrele oficiale confirmă tabloul pe care îl descrie: rata șomajului din Cluj și Timiș rămâne sub 1,5%, față de peste 8,7% în Vaslui, Mehedinți și Teleorman, potrivit ANOFM, iar județele din Vest depășesc 15.000 de euro PIB per capita, dublu față de zonele din sud și est, potrivit Raportului Stării Teritoriului al Ministerului Dezvoltării.
Industriile care ezită
Rezistența la aceste beneficii ține și de tipul de activitate, dincolo de regiune. „În industria ușoară, unde și salariile sunt scăzute, beneficiile extrasalariale nu există. O altă industrie unde se ezită acordarea unor astfel de beneficii este cea de agricultură”, spune Ioana Moldovan. Multinaționalele din automotive și IT, concentrate în orașele din Vest și Centru, se aliniază de regulă la standardele corporate internaționale și devin primele care introduc pachete complexe de beneficii, în timp ce fabricile fără capital străin calculează încă dacă merită să acorde astfel de beneficii angajaților.
Cum arată adopția pe teren
Decizia unei companii dintr-o regiune mai puțin dezvoltată de a introduce un abonament medical depinde rareori de un singur declanșator. Furnizorul de servicii medicale trebuie să explice, periodic, rolul prevenției, impactul beneficiului și modul de accesare a pachetului, altfel acesta rămâne teoretic pentru angajați.
„Depinde destul de mult și cât de implicat este top managementul în educarea personalului. În general durează până la șase luni să înceapă să aprecieze acest beneficiu extrasalarial. Procesul de obicei este unul destul de structurat, prin care se țin informări fizice către angajați. Modul de accesare este explicat pas cu pas“, descrie Ioana Moldovan procesul de adopție.
Pentru o companie dintr-o zonă unde beneficiile medicale rămân o raritate, primul pas ar trebui să fie un audit intern, spune ea. „Ar trebui să facă un audit medical bazat pe datele care reies după controlul de medicina muncii. În felul acesta vor vedea o primă radiografie a companiei. Ulterior ar trebui să înceapă cu un pachet ușor de accesat și de înțeles pentru angajați, astfel încât adopția să fie mare încă din primele șase luni.”
Extinderea rețelelor medicale private urmează aceeași logică geografică. MedLife a preluat, în februarie 2026, grupul de clinici MEDSTAR din Cluj-Napoca. Tranzacția a extins acoperirea rețelei MedLife la 15 județe, între care Cluj, Timiș, Sibiu, Alba și Prahova.
Ce urmează
Legea 177/2017, care permite deducerea fiscală a abonamentelor medicale în limita a 400 de euro anual, rămâne valabilă și pentru 2026 și poate accelera adopția în regiunile unde bugetul companiilor rămâne principalul obstacol.
„Cred că adopția va crește, poate chiar să se schimbe pachetul în sine. Acest beneficiu extrasalarial nu o să mai fie un diferențiator, ci o normă a pieței. Tinerele generații au o altă educație și pun accent pe sănătate și pe prevenție, tocmai de aceea cred că o să crească și presiunea pe companii să acorde aceste beneficii. De asemenea, un stimulent important este și legea cu privire la deductibilitatea abonamentelor medicale, în limita a 400 de euro. Pe de altă parte, nu cred că o să fie o egalizare a piețelor, ci doar o convergență parțială“, conchide Ioana Moldovan.
Distanța dintre regiuni va rămâne, probabil, o vreme, dar direcția contează la fel de mult ca viteza convergenței. Compania care introduce prima un abonament medical într-o zonă mai puțin dezvoltată economic capătă un argument în plus în competiția pentru o forță de muncă limitată. Pe măsură ce beneficiul devine normă, harta beneficiilor medicale ar putea ajunge să influențeze, la rândul ei, harta economică pe care astăzi doar o reflectă.